Eu NU vând iluzii!

Eu NU vând iluzii!

Într-un articolaș de pe Gândul, intitulat Negoţul cu iluzii. Putere şi trufie, Lelia Munteau scrie astăzi despre politicienii care fac promisiuni deșarte alegătorilor.

Din ce în ce mai mult, politica nu mai înseamnă rezolvarea conflictului, ci a vinde iluzii alegătorilor. Problema tuturor politicienilor e cum să-şi vândă iluziile, când ştiu foarte bine că sunt iluzii. Antreprenorii trebuie să se împace cu realitatea. Politicienii pot să o nege.

În primul rând, în politică se aplică, ca în orice alt mediu concurențial, principiul cererii și ofertei, astfel că pentru a fi aleși, candidații partidelor politice și candidații independenți sunt nevoiți să vină cu oferte cât mai atrăgătoare și să devină ei înșiși niște simple mărfuri. De altfel, procedeele de creare și promovare a imaginii unui politician se numesc marketing politic. Chiar dacă un politician este în realitate un individ plin de vicii și prost făcut grămadă, publicului i se va vinde imaginea unui om plin de calități, virtuos și genial. Partidele politice oferă electorilor ceea ce aceștia își doresc, iar pentru afla dorințele lor se întreprind studii aprofundate de piață. Dacă alegătorul, ca și cumpărătorul, este neinformat, ajunge să confunde marfa cu ambalajul, luând de bună reclama la produsul Klaus Iohannis, de exemplu, care era prezentat drept neamțul serios, harnic și priceput care va face din România o țară ca Germania, căci asta presupune sloganul România lucrului bine făcut. Dacă românii s-ar fi interesat despre omul Kluas Iohannis, ar fi aflat că acesta nu este nici pe departa cel din reclamă.

În al doilea rând, principalul vinovat de promovarea reclamei mincinoase a politicienilor nu este partidul sau omul politic, ci mass-media, care reprezintă mediul cel mai propice pentru difuzărea mesajelor politice și manipularea electoratului. Dacă RTV și Antena 3 nu acordau spații largi de emisie lui Alexandru Cumpănașu, de exemplu, care își promovează imaginea unui luptător anti-mafie și anti-Sistem, deși a fost un umil servitor și beneficiar al Sistemului, ar fi sfârșit ca Florin Călinescu în anonimat.

În al treilea rând, nu toți candidații la președinție sunt politicieni, ci sunt simpli cetățeni care nu au fost niciodată înregimentați politic, cum este cazul meu. Iar eu, chiar dacă vând, la rândul meu, o imagine și un proiect politic, nu sunt un amăgitor. Eu am fost sincer, chiar excesiv de sincer, când m-am prezentat public. Bineînțeles că nu mi-am descris și defectele, pentru că, pe de o parte, nu sunt un impediment în calea îndeplinirii atribuțiunilor funcției de șef al statului, iar pe de altă parte, pentru a nu oferi adveresarilor o țintă. Pentru că în viața mea am avut parte de multe minuni și de trăiri pe care unii le-ar numi paranormale, cred cu tărie că România chiar va deveni Regatul lui Dumnezeu, iar Bucureștiul se va transforma dintr-o metropolă a Imperiului European Antihristic în Noul Ierusalim, capitala lumii reîncreștinate. Deci, eu nu vând o iluzie, ci prezint o viziune despre România de mâine!

2 thoughts on “Eu NU vând iluzii!

Leave a Reply